
Cetatea Neamț, un monument medieval de maximă importanță în România, a fost pentru prima dată menționată în documente istorice pe 3 februarie 1395. Actul regal emis de Sigismund de Luxemburg atestă existența cetății și relevanța sa în conflictul dintre Regatul Ungariei și domnia lui Ștefan I Mușat.
Complexul Muzeal Național Neamț celebrează acest moment istoric și îndeamnă vizitatorii să exploreze frumusețea și semnificația Cetății Neamț, un monument cu o istorie vastă, jucând un rol crucial în apărarea Moldovei medievale.
Pe 3 februarie 1395, acum 630 de ani, a fost emis un document la cererea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, intitulat „Ante castrum Nempch”, care reprezintă prima mențiune documentară a Cetății Neamț.
În primele rânduri ale acestui act de cancelarie, observăm că este de fapt o scrisoare de iertare adresată Magistrului Ioan, fiul lui Nicolae de Binținți, care se întoarce în Transilvania după conflictele cu voievodul Moldovei, Ștefan I Mușat (1394-1399).
Cronica oficială maghiară notează că armata regală a înaintat spre reședința domnească de la Suceava, asediind cu certitudine și Cetatea Neamț, un punct strategic important de apărare.
Aceste conflicte militare sunt menționate și pe piatra tombală a lui Ștefan I Mușat de la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, amplasată de strănepotul său, Ștefan cel Mare: „Binecinstitorul domn al Țării Moldovei, Ștefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit mormântul acesta strămoșului nostru, bătrânul Ștefan voievod, care a bătut pe unguri la Hindov, a biruit pe Jicmont craiul unguresc la Hindov.”.
Vă așteptăm cu căldură la Cetatea Neamț pentru a descoperi frumusețea acestui impresionant monument istoric.
Sursa bibliografică: Acad. Ștefan Pascu; Constantin Cihodaru; Konrad G. Gundisch; Damaschin Mioc; Viorica Pervain. Documenta Romaniae Historica. D. Relații între Țările Române. 1222-1456. Volumul I. București. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1977, pp. 130-131.
Documentul original poate fi consultat la adresa: archives.hungaricana.hu
Muzeograf,
Ionuţ Stigleţ